Copiii aceștia – care se împărtășeau des, sunt plini de duioșie și de drăgălășie.

„(… min 11: 00) ca să nu ne facem ca și protestanții și catolicii care de des ce se împărtășesc, pierd evlavia, și acesta este unul dintre argumentele – pierderea evlaviei către împărtășanie. Două lucruri pot să spun, din experiență proprie: apusul, și catolicismul îndeosebi, se uimește – în termenii lor, de atmosfera mistică pe care o conține Biserica Ortodoxă – ce înseamnă mistic? Tainic! Mistica este expresia lor, deși cuvântul este grecesc, dar noțiunea este apuseană, la noi nu există mistică ca atare, este viață duhovnicească și nimic care nu e mistic, și zic a, biserici mai întunecoase, că au lumânări, că au icoane, dar și catolicii au biserici întunecoase, marile lor catedrale gotice să vedeți ce întuneric în ele – dar foarte oprimant între altele, și n-are nimica mistic în ea, doar întuneric – că au și lumânări, că au și icoane, în general aveau statui – au cam toate ce avem noi, dar atmosferă mistică n-au. Protestantismul mi-e mult mai drag, dar sărăcăcios cum nu se poate. Atmosfera într-o biserică protestantă când intri – dacă e frumoasă așa, că e luminată, un spațiu luminos, dar o deosebită absență. Deci tot apusul se uimește de misticismul atmosferei ortodoxe, și îl bazează pe icoane, pe aur, pe lumânări și așa mai departe. Nu-i așa! Este o mărturie, și dacă ei, împărtășindu-se, între altele, cum arată Nicodim Aghioritul, cred, rara împărtășanie tot de la catolici ne vine, („tot, tot”)acuma că a intrat în ortodoxie, ei și-au permis de la agiornamento încoace din 63 incoace, să se împărtășească des – și deasa împărtășanie este furată de la noi, exact, exact, dar ei dacă n-au simț tainic, al tainelor și al rugăciunii, este mărturie CĂ NU AU TAINE! fiindcă nici nu sunt în Biserică, și nici nu au evlavie, fiindcă spune un părinte că nu au evlavie – și dacă ai evlavie, n-ai evlavie față de un biscuite, o bucată de pâine și un strop de vin – FIINDCĂ NU AU TAINE și deci ce mănâncă ei și beau ei, deci nu conține energii care să-ți aprindă evlavia în suflet. Paralel cu asta de când am început să mă împărtășesc mai des, la început – este puterea tainei în tine – FIINDCĂ NOI AVEM TAINELE – care stârnește evlavia și frica ca nu cumva să fie prea des. A venit într-o zi la noi o familie care-l cunoștea pe părintele Sofronie, cu o fetiță, de vreo șapte-opt ani, și-mi era așa de dragă fetița asta c-am avut așa un gând: te pomenești că ăsta-i un copil care se împărtășește des! Și, era! Am cunoscut copiii aceștia de la noi de la mănăstire – care se împărtășeau des. Mamele care aduceau copiii la împărtășanie des – au schimbat obiceiul în biserică – căci se credea că un copil care se împărtășește este bolnav, dar nu! Dacă două trei mame au crezut și i-au adus, copiii aceștia sunt de o duioșie și de o drăgălășie, și nu este doar psihism acolo, sufletism, au ceva acolo adânc în ei, că a început să se topească tot satul. Copiii împărtășiți sunt plini de drăgălășie, copii români care se împărtășesc des sunt ca și copiii ciprioți care vin la noi la mănăstire, știu să răspundă la dragoste, sunt neamul lui Hristos, sângele lui Hristos!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s