Limbajul teologic curat. Păcatul cu buzele. Cearta și insulta aproapelui. Tămăduirea dogmatică prin rugăciunea pentru vrăjmași.

24796365_1981336058548637_1858670856123696234_n

Limbajul tău față de aproapele este expresia maximală a relației tale cu Hristos care sălășluiește în el. Cuvântul nu are voie să cadă în invective, insulte, necurății verbale, sub absolut nici o formă. Nimic nu justifică insultarea fratelui. Nici fapta lui cea rea, nici, cu atât mai mult, fapta lui cea bună. Limbajul teologului trebuie să fie teologic prin excelență. Nobil și curat. Plin de Duh Sfânt. Duhul Sfânt nu insultă, nu rănește, nu aduce injurii, nu greșește, nu batjocorește. Teologul care-și insultă aproapele a lepădat însăși teologia Cuvântului, dar și și cuvântul teologic. Dacă teolog este cel care se roagă, care creștin nu este teolog? Cădere are loc în gând, iar apoi se exprimă în cuvânt. Un cuvânt urât rostit de un teolog la adresa fratelui său, precum: „ereticule!”, „nebunule!”, „netrebnicule!” „prostalăule!”, „tăntălăule!” sau oricare altă formă de exprimare a urii și a mâniei este semnul prezenței unui duh rău, este semnul înșelării. Un duh mândru a pus stăpânire pe persoana care vorbește urât, care-i insuflă plăcerea de a jigni, de a insulta, de a răni. Teologia injuriilor este teologia demonilor căreia îi cad pradă cei care se simt îndreptățiți a folosi cuvântul într-un mod neteologic, ca insultă. Căderea din teologie prin cuvântul rău folosit are urmări grave asupra acelei persoane. Un întuneric al retragerii harului îl cuprinde. Nu se poate îndrepta. Nu-și înțelege căderea. Mai ales dacă: „toți procedează la fel”. Sau: „Așa m-au învățat dascălii mei!” De aceea, singura cale de a-i ajuta pe neteologii limbajului injurios este rugăciunea pentru ei. Atunci, în abundența harului pe care Dumnezeu îl trimite pentru rugăciunea celui rănit, ei își pot vedea vertijul căderii, întunericul, și pot schimba tendința de libertate personală către direcția opusă, a ieșirii din argou. Cicatricile Cuvântului, astăzi, pe buzele celor care și-au tămăduit cuvântul și limbajul, care au reușit de-a lungul anilor să-și desăvârșească limbajul teologic prin rugăciune, eliminând TOTAL absolut orice vorbire de rău a aproapelui, orice cuvânt urât sau nepotrivit, orice insultă, orice invecticv, chiar cu prețul urii de sine, așadar, aceste subțiri cicatrici ale Cuvântului sunt semne prețioase, aproape invizibile ale buzelor noastre, care preîntâmpină căderile viitoare, până în veșnicie. Nu este greu să nu cădem prin rostirea unui cuvânt rău. Este imposibil. Însă tocmai de aceea, imposibilul omului, pentru Dumnezeu este un fleac. Cere și ți se va da! Maica Domnului n-a greșit niciodată în cuvânt! Tămăduirea este dogmatică întrucât ea caută revenirea harului care s-a retras. Adevărata conștiință dogmatică înseamnă să știi de ce se retrage și pentru ce revine harul. Harul pleacă pentru un singur cuvânt urât, pentru o vorbă de prihană, pentru orice mustrare lipsită de blândețe.

Ți s-au rănit buzele, căci l-ai înjurat pe aproapele. L-ai blestemat. L-ai insultat. L-ai batjocorit. Cuvântul rău care ți-a ieșit pe buze ți-a sfâșiat înseși buzele tale cele sfinte și curate. Ele ți s-au înegrit, ți s-au rănit, au început să sângereze. Domnului îi este milă de cei care greșesc. Unge-ți buzele cu untdelemnul iertării. Tămăduiește-le cu vorbirea de bine și a prietenilor tăi, și a vrăjmașilor. Vorbește-L de bine pe Hristos care sălășluiește tainic întru ei. Acoperă-le și curăță-le cu batista curată a a iubirii aproapelui tău. Lasă-le să se cicatrizeze cu răbdarea tăcerii și a vorbirii puține. Iar dacă vrei să ți se vindece de tot, rostește cuvinte de ocară și de osândire de sine însuți. Buzele care se osândesc pe sine sunt cele mai frumoase buze din lume. Se spune că un frate a văzut buzele unui alt frate care îl osândea pe altul și erau negre ca tăciunele. Mai apoi a văzut buzele unui frate care se osândea doar pe sine însuși, și ele erau curate și strălucitoare precum soarele. Buzele se curăță prin osândirea de sine la iad cu putere. Ea îți va tămădui inima și gura, căci va fi izvorul SMERENIEI tale. Iar pe fratele tău, să nu-l judeci și să nu-l rănești NICIODATĂ.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s